Conform Financialintelligence.ro: Banca Japoniei (BOJ) a majorat vineri dobânda de politică monetară la 1,25%, cel mai ridicat nivel din ultimii 31 de ani. Această decizie, prima de acest fel în ultimele trei luni, semnalează intenția băncii centrale de a continua creșterea costurilor de împrumut, ca răspuns la presiunile inflaționiste generate de scumpirea puternică a petrolului. BOJ se alătură astfel altor mari bănci centrale globale care își înăspresc politicile monetare în fața noilor riscuri inflaționiste.
Presiuni inflaționiste crescânde
Decizia BOJ a fost adoptată cu șapte voturi pentru și două împotrivă. Banca Japoniei a transmis că inflația la nivelul prețurilor angro rămâne ridicată, iar presiunile asupra prețurilor din tranzacțiile între companii au început să se transmită către prețurile de consum. Inflația de bază s-a apropiat de ținta de 2%, pe fondul transferului costurilor salariale mai ridicate de către companii și al anticipațiilor inflaționiste în creștere. Deși evoluțiile economice sunt, deocamdată, în linie cu scenariul de bază al băncii centrale, există riscul ca inflația de bază să se abată de la ținta stabilită.
Japonia părăsește era dobânzilor scăzute
Noua dobândă de politică monetară de 1,25% se încadrează în intervalul considerat neutru pentru economia japoneză. Această apropiere ridică întrebări despre amploarea viitoarelor majorări. Totuși, politica monetară japoneză rămâne mai relaxată comparativ cu alte economii majore. Rata BOJ este sub dobânda-cheie a Băncii Centrale Europene (2,5%) și a Rezervei Federale americane (3,75%-4%). Această diferență considerabilă de dobânzi poate continua să exercite presiuni asupra yenului, o monedă slabă scumpind importurile, inclusiv energia, și alimentând inflația internă.
Banca Japoniei a renunțat în 2024 la politica de stimulare monetară aplicată timp de aproximativ un deceniu și a majorat dobânzile în mai multe etape. BOJ consideră că economia japoneză face progrese către atingerea sustenabilă a țintei de inflație de 2%. Ritmul relativ lent al majorărilor a fost însă criticat pentru contribuția sa la menținerea unui yen slab. Deprecierea monedei, combinată cu creșterea costurilor energiei, a provocat o accelerare a prețurilor angro, ale căror efecte încep să fie resimțite de consumatori.
Presiuni externe pentru stabilizarea yenului
Un aspect notabil al contextului actual este implicarea Washingtonului în discuțiile privind evoluția yenului. Secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, și-a exprimat sprijinul ferm pentru măsuri monetare „decisive” menite să combată slăbiciunea monedei japoneze. În cadrul unei întâlniri cu guvernatorul BOJ, Kazuo Ueda, Bessent a cerut, de asemenea, administrației premierului Sanae Takaichi să evite intensificarea stimulentelor fiscale, care ar putea contracara eforturile BOJ de temperare a inflației.
Estimări prudente pentru viitor
În pofida semnalului transmis vineri, BOJ nu a oferit o traiectorie clară pentru următoarele decizii. Guvernatorul Kazuo Ueda și alți oficiali ai băncii au subliniat că ritmul și amploarea viitoarelor majorări vor depinde de evoluția inflației și de efectele creșterilor de dobândă deja operate asupra condițiilor financiare. Analiștii consultați de Reuters estimează că Banca Japoniei ar putea majora dobânda la 1,5% până la sfârșitul lunii martie 2027 și la 1,75% în trimestrul al doilea al anului viitor. Majoritatea analiștilor consideră că nivelul terminal al actualului ciclu de înăsprire monetară va fi de cel puțin 1,75%.
Sursa: Financialintelligence.ro
