Restaurarea Castelului Banffy din Răscruci, județul Cluj, se numără printre câștigătorii din acest an ai European Heritage Awards / Europa Nostra Awards, la categoria Conservare și Refolosire Adaptativă. Reședința aristocratică din secolul al XIX-lea și parcul său au fost redeschise publicului, printr-un proiect care a combinat conservarea interioarelor și a peisajului cu adaptarea la o funcțiune de centru cultural în mediul rural transilvănean.
O istorie marcată de trecerea timpului
Aspectul actual al clădirii datează în mare parte din perioada 1875-1885, când Baronul Adam Banffy a remodelat reședința. După naționalizarea din 1948, clădirea a fost folosită ca școală din 1967 până la începutul anilor 2000. Ultimele lucrări semnificative de restaurare datează din anii 1960. După închiderea sa în 2005, lipsa încălzirii și a întreținerii a dus la deteriorarea progresivă, în special a interioarelor și a elementelor decorative.
Proiectul de restaurare a început în 2018 și a fost finalizat în 2023. Lucrările au inclus conservarea lambriurilor din lemn, a tavanelor sculptate, a ușilor și ferestrelor istorice, a șemineelor, a sobelor din teracotă, a vitraliilor și a elementelor sculpturale. În timpul lucrărilor, au fost descoperite și restaurate in situ tavane decorative anterior necunoscute și rame de piatră baroce. Parcul din jur a fost, de asemenea, reabilitat.
Reacții și recunoaștere
Proiectul a fost implementat de Consiliul Județean Cluj și cofinanțat de Fondul European de Dezvoltare Regională în cadrul Programului Operațional Regional 2014–2020. Juriul Premiilor a subliniat modul în care Castelul Banffy a fost reintegrat în viața comunității contemporane. Abordarea integrată a restaurat clădirea, grădinile și peisajul ca un ansamblu coerent, încurajând, totodată, gestionarea pe termen lung, dezvoltarea abilităților și implicarea puternică a comunității locale într-un context rural.
În cadrul ediției din acest an a premiilor, cofinanțate de Programul Europa Creativă al UE, au fost premiate treizeci de proiecte din 18 țări. Printre acestea se numără proiectul de cercetare Cypriot Fiddler, care a documentat poveștile de viață ale muzicienilor tradiționali greci ciprioți și turci ciprioți, programul „Pacijenca”, care a revigorat tradiția aproape dispărută a dantelei Dobrota în Muntenegru, și Gardens of Peace Project, care a creat grădini publice contemporane de-a lungul liniei frontului Primului Război Mondial în Franța și Belgia, invitând la reflecție și dialog despre istoria conflictelor din Europa.
Următorul pas: votul publicului
Publicul poate vota online pentru a decide cine va câștiga Premiul Publicului 2026, în valoare de 10.000 de euro. Voturile pot fi exprimate până pe 12 mai.
Sursa: Romania-insider.com
