Rezistența la antibiotice, o amenințare majoră la adresa sănătății publice, a fost tema unei conferințe organizate la Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București. Specialiștii avertizează că, în lipsa unor măsuri urgente, numărul de decese cauzate de infecțiile rezistente la tratament ar putea depăși, până în 2050, pe cel al deceselor provocate de cancer.
Cauzele și impactul rezistenței la antibiotice
Conferința „Pericolul rezistenței la antibiotice: criza nevăzută a infecțiilor rezistente” a reunit experți pentru a analiza principalele cauze ale acestui fenomen, atât în România, cât și la nivel global. Au fost abordate aspecte precum impactul asupra siguranței pacienților, rolul spitalelor în prevenirea infecțiilor, utilizarea responsabilă a antibioticelor și dezvoltarea politicilor publice în domeniu. De asemenea, s-a discutat despre importanța cercetării și a inovației în găsirea unor noi terapii.
Viorel Jinga, rectorul Universității de Medicină și Farmacie „Carol Davila”, a subliniat importanța de a aborda rezistența la antibiotice ca o urgență medicală și științifică. Acesta a explicat că bacteriile „învață” și devin rezistente la antibiotice atunci când acestea sunt folosite în mod incorect, subdozate sau administrate în exces. Profesorul Jinga a accentuat rolul mediului academic în formarea cadrelor medicale, pentru a schimba cultura medicală și a promova utilizarea rațională a antibioticelor.
Provocări și soluții în sistemul medical
Alexandru Rafila, președintele Comisiei pentru Sănătate din Camera Deputaților, a atras atenția asupra pericolului reprezentat de consumul excesiv de antibiotice și a necesității de a dezvolta noi opțiuni terapeutice. Acesta a menționat scăderea acoperirii vaccinale în România, un factor care contribuie la creșterea riscului de infecții.
Valeriu Gheorghiță a avertizat că rezistența la antibiotice este o provocare majoră de sănătate publică, amplificată de utilizarea incorectă a antibioticelor. Potrivit datelor Organizației Mondiale a Sănătății, o infecție din șase la nivel global este cauzată de bacterii rezistente la antibiotice. România se numără printre țările cu cel mai mare consum de antibiotice din Uniunea Europeană.
Situația actuală în România
Conform celui mai recent raport al Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC), România înregistrează unul dintre cele mai ridicate niveluri de consum de antibiotice din Uniunea Europeană. De asemenea, țara noastră se confruntă cu o pondere scăzută a antibioticelor de primă linie, ceea ce indică o utilizare frecventă a antibioticelor cu spectru larg. Ținta Uniunii Europene pentru 2030 este de 15,9 doze zilnice definite (DDD), în timp ce România a înregistrat 25,2 DDD în 2024.
