Conform Libertatea: Gara Progresul, un simbol al transportului feroviar din sudul Capitalei, dispare fizic, locul său fiind luat de un complex multifuncțional, ce va include, pe lângă o nouă stație de cale ferată, și o stație de metrou, precum și o parcare de tip park&ride. Demolarea clădirii vechi, martoră a peste șase decenii de activitate, face parte din amplul proiect de modernizare a liniei București-Giurgiu și de extindere a Magistralei 4 de metrou.
O istorie legată de prima cale ferată
Povestea Gării Progresul începe, de fapt, înainte de inaugurarea sa oficială din 1960. În 1953, pe locul unde avea să apară gara, exista o simplă haltă pe linia ce lega Filaretul de Giurgiu. În următorii cinci ani, stația a fost extinsă treptat, iar pe 19 noiembrie 1960, Gara București-Progresul a preluat rolul Gării Filaret, devenind principala poartă feroviară a sudului Bucureștiului. La vremea respectivă, complexul feroviar Progresul era mult mai amplu decât o simplă gară de cartier, cuprinzând linii pentru călători, linii de marfă și conexiuni industriale ce deserveau numeroase obiective economice din zonă.
Trenurile militare și conexiunea istorică
Oamenii din zonă își amintesc și de o altă latură a gării: legătura sa cu transportul militar. Deși astăzi doar șinele rămase mai amintesc de această activitate, în trecut, Gara Progresul era un punct important și pentru garniturile armatei. Mai mult, gara se află pe traseul uneia dintre cele mai vechi linii de cale ferată din România, cea București-Giurgiu. Inaugurată pe 31 octombrie 1869, linia a permis parcurgerea distanței în doar o oră și jumătate, cu o viteză medie de 45 km/h.
Paradoxul liniei București-Giurgiu
În prezent, călătoria feroviară pe ruta București-Giurgiu este semnificativ mai lungă, ajungând la peste trei ore, în funcție de ruta și serviciul utilizat. Un paradox al acestei linii istorice este că, deși a fost construită pentru a conecta rapid Bucureștiul de Dunăre, infrastructura sa a ajuns să fie asociată cu întârzieri, întreruperi și lucrări interminabile. Un moment crucial a fost prăbușirea podului feroviar de la Grădiștea, peste râul Argeș, în august 2005, în urma unor inundații. Acest incident a întrerupt traficul direct pe linia București-Giurgiu timp de aproape două decenii, trenurile fiind deviate prin Videle. Abia la 1 iunie 2024, după finalizarea lucrărilor de refacere a infrastructurii, trenurile de călători au revenit pe ruta directă.
Un nod intermodal pentru viitor
Noul proiect de la Gara Progresul vizează crearea unui nod intermodal major în Capitală. Extinderea Magistralei 4 de metrou va conecta Gara de Nord de Gara Progresul, traversând o mare parte a orașului. Noul complex va integra metroul, trenurile către Giurgiu și o parcare de tip park&ride, gândită să faciliteze fluidizarea traficului din București. La momentul actual, printre dărâmăturile vechii gări, mai circulă doar trenuri de marfă.
În noiembrie 1964, Gara Progresul juca un rol esențial în aprovizionarea Capitalei cu cartofi, primind cantități mari din aceste produse, care apoi erau distribuite spre centrele de desfacere. Presa vremii nota că erau puse în vânzare 300.000 de sacoșe cu cartofi.
Sursa: Libertatea
