Conform Digi24: Al doilea reactor de la Cernavodă nu va fi repornit în următoarele 10 zile, din cauza scăderii continue a nivelului Dunării. Prognozele hidrologice indică faptul că debitul fluviului nu va permite reluarea funcționării unității în acest interval. Directorul Centralei Nucleare Electrice (CNE) Cernavodă, Romeo Urjan, a declarat marți seară la Digi24 că oprirea reactorului nu este cauzată de probleme de securitate nucleară sau de o situație de urgență, ci de cantitatea insuficientă de apă necesară răcirii.
Aceasta este prima situație din ultimii 19 ani în care ambele reactoare ale centralei de la Cernavodă vor fi oprite simultan. Anterior, prognozele hidrologice primite de la Institutul Național de Hidrologie și Gospodărirea Apelor (INHGA) au indicat o scădere continuă a nivelului Dunării, determinând decizia de oprire. Urjan a precizat că, dacă operațiunile de dragare și scufundare a unor barje în zona Bala nu ar fi avut loc, unitatea a doua ar fi trebuit oprită cu aproximativ șase zile mai devreme.
Măsuri luate și prognoze hidrologice
Directorul CNE Cernavodă a explicat că operațiunile desfășurate în zona Bala au prelungit funcționarea reactorului cu aproximativ o săptămână. „Scufundarea barjelor ne-a adus o creștere de nivel foarte bună, apoi s-a întâmplat un fenomen care încă este studiat. De ce acei 8 cm pe care i-am câștigat i-am pierdut atât de repede”, a declarat Romeo Urjan, referindu-se la o pierdere neașteptată de nivel. Cu toate acestea, prognoza pentru următoarele 10 zile indică o scădere continuă, eliminând posibilitatea repornirii reactorului în acest interval.
Directorul CNE Cernavodă a subliniat că România trebuie să ia în considerare investiții suplimentare pentru a proteja funcționarea centralei în contextul schimbărilor climatice și al perioadelor de secetă tot mai frecvente. Centrala a fost proiectată în anii ’80, luând în considerare un debit scăzut o dată la 30 de ani. „Trăim într-o lume în schimbare, aceste schimbări climatice sunt din ce în ce mai dese, această scădere de debit să ne așteptăm să fie din ce în ce mai deasă”, a avertizat Urjan.
Soluții pentru viitor și comparația cu Kozlodui
Pentru a asigura viabilitatea economică pe termen lung, sunt necesare noi măsuri și investiții suplimentare în construcții hidrotehnice. Acestea ar viza creșterea nivelului apei și asigurarea producției de energie electrică fără întreruperi majore. Directorul CNE Cernavodă consideră că dezvoltarea reactoarelor 3 și 4, împreună cu investiția preconizată la Bala, reprezintă o soluție viabilă pentru centrala nucleară, asigurând funcționarea optimă cu patru unități.
În ceea ce privește diferențele față de centrala nucleară de la Kozlodui din Bulgaria, care funcționează la niveluri mai scăzute ale Dunării, Romeo Urjan a explicat că acest lucru se datorează proiectului instalației de răcire. Centrala bulgărească este amplasată direct pe Dunăre, beneficiind de un debit mai mare, și dispune de stații de pompare cu pompe foarte puternice, care permit funcționarea cu 20-30 cm mai mult decât la Cernavodă.
Adaptări necesare la Cernavodă
Aplicarea aceleiași soluții ca la Kozlodui la Cernavodă ar presupune oprirea reactoarelor pentru mai multe luni, din cauza necesității unei noi stații de pompare a apei de răcire. Prin urmare, o astfel de intervenție directă nu este considerată oportună la Cernavodă. În schimb, alte metode, precum construcții hidrotehnice pe Dunăre pentru a devia debitul spre centrală, sunt considerate soluții fezabile pentru creșterea nivelului apei.
România intenționează să solicite sprijin european în contextul crizei energetice, având în vedere situații similare cu cele din Ungaria și Slovenia. Comisia Europeană monitorizează situația nivelului scăzut al Dunării, iar un grup de coordonare pentru energie electrică s-a întrunit recent pentru a discuta despre posibile măsuri.
Sursa: Digi24
