Sunetele scoase de cașaloți ar putea fi mai mult decât simple clicuri. Un nou studiu sugerează că aceste mamifere marine ar putea avea un sistem de comunicare complex, asemănător limbajului uman. Cercetătorii au descoperit modele fonetice structurate în „coda”-urile cașaloților, indicând o sofisticare neașteptată.
Un sistem de comunicare complex
Echipa de la Project CETI, o organizație americană care studiază aceste animale, a analizat sunetele scoase de cașaloți. Studiul a arătat că aceste sunete, cunoscute sub numele de „coda”, au caracteristici care se aseamănă cu structura limbajului uman. Cercetătorii au identificat cinci proprietăți distincte, cu paralele clare în fonetica și fonologia limbilor umane.
Cașaloții trăiesc în grupuri sociale strâns legate, cu structuri organizate pe linie maternă. Aceste structuri sociale complexe sunt adesea asociate cu forme avansate de comunicare. Studiul a analizat aproape 4.000 de „coda”-uri de la 15 cașaloți. S-a constatat astfel că sunetele pot fi împărțite în categorii distincte, asemănătoare vocalelor umane, diferind prin durată și modul în care interacționează între ele.
Similarități cu vorbirea umană
Au fost identificate două tipuri principale de „coda”: „a-coda” și „i-coda”. Primele sunt, în general, mai lungi decât cele din urmă. Fiecare individ pare să aibă propriul stil de utilizare a acestor sunete. „Coda”-urile vecine se influențează reciproc, similar modului în care sunetele se modifică în vorbirea umană.
Lingvistul Gašper Beguš, a explicat: „Sunetele de tip coda sunt extrem de complexe și reprezintă unul dintre cele mai apropiate echivalente ale fonologiei umane întâlnite la animale.” Cercetătorii subliniază totuși că nu pot eticheta acest sistem drept „limbaj”, deoarece nu s-a demonstrat încă că sunetele transmit mesaje clare și structurate. Semnificația lor rămâne deocamdată nedescifrată.
Viitorul cercetării
Echipa Project CETI folosește Inteligență Artificială pentru a analiza în detaliu sunetele și pentru a descifra eventualele „mesaje”. Dacă această abordare va avea succes, implicațiile ar putea fi majore. S-ar putea afla dacă limbajul este o caracteristică unică a oamenilor. De asemenea, s-ar putea înțelege mai bine evoluția limbajului. Mai mult, comunicarea cu alte specii, în propriile lor condiții, ar putea deveni realitate.
Studiul a fost publicat în revista Proceedings of the Royal Society B: Biological Sciences.
