Guvernul a stabilit noi praguri pentru publicarea listelor cu datornici la bugetele locale, stârnind controverse în rândul consultanților fiscali. Prin HG nr. 220/2026, au fost fixate praguri minime de 1.200 de lei pentru persoanele fizice și 5.000 de lei pentru cele juridice. Aceste liste vor fi publicate trimestrial, iar ștergerea din evidențe se va face în 15 zile de la achitarea datoriilor.
Secret fiscal vs. transparență: o dilemă juridică
Consultantii fiscali de la CC Tax Advisory subliniază că măsura ridică semne de întrebare în ceea ce privește respectarea principiilor de proporționalitate, necesitate și coerență juridică. Codul de procedură fiscală protejează informațiile privind datoriile contribuabililor prin secret fiscal. Totuși, același act normativ obligă autoritățile să publice listele cu debitori. Aceasta generează o zonă gri de interpretare între confidențialitate și transparență.
Cornelia Năstase, CEO CC Tax Advisory, a declarat că se confruntă cu o contradicție pe care statul nu o mai poate ocoli. Datoria fiscală este, în principiu, o informație protejată, dar devine publică automat odată ce depășește un prag administrativ. Asta înseamnă că nu mai vorbim doar despre colectare, ci despre expunere reputațională cu efecte economice directe.
CEDO și limitele „listelor rușinii”
Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) nu a interzis publicarea listelor cu datornici fiscali, însă a stabilit criterii clare. O astfel de măsură nu poate fi automată și nediferențiată. Trebuie să existe o justificare clară pentru necesitatea și proporționalitatea publicării fiecărei persoane. Simpla invocare a „interesului colectării” nu este suficientă.
Modelul aplicat în România este criticat pentru abordarea generalizată. Se pornește doar de la existența unei restanțe fiscale, fără a evalua conduita contribuabilului, intenția sa sau caracterul definitiv ori contestat al obligației. Cornelia Năstase a subliniat că astfel, România practică, de fapt, stigmatizare în masă, în loc de administrare fiscală inteligentă.
În plus, CC Tax Advisory atrage atenția asupra unei asimetrii. Pentru comunicarea actului administrativ fiscal, legea prevede o procedură graduală. În schimb, pentru listele cu debitori, mecanismul central devine chiar publicarea online a numelui contribuabilului și a cuantumului datoriei. „Pentru actul care stă la baza datoriei, statul păstrează o procedură graduală și prudentă. Pentru stigmatizarea contribuabilului, merge direct la publicare online”, a adăugat Cornelia Năstase.
Riscurile economice ale măsurii
Din perspectivă economică, o astfel de măsură poate avea efecte contrare scopului inițial. Includerea pe lista publică a debitorilor poate afecta relațiile comerciale ale companiilor aflate sub presiune financiară. Acest lucru poate afecta încrederea partenerilor, colaborarea cu instituțiile bancare și accesul la finanțare.
Cornelia Năstase a concluzionat că un contribuabil fără lichidități nu va deveni solvabil prin expunerea online. Dimpotrivă, poate deveni mai repede insolvabil, statul riscănd să obțină mai puțini bani și mai multe litigii.
