PE cere retragerea planului UE pentru Tanzania

Conform Economistul.ro: Parlamentul European cere frânarea finanțării pentru Tanzania

Parlamentul European a solicitat Comisiei Europene retragerea proiectului de finanțare pentru Tanzania, în valoare de 156 de milioane de euro, pentru anul 2026. Eurodeputații au motivat această decizie prin faptul că Executivul european nu a adresat corespunzător preocupările legate de drepturile omului, democrație și stat de drept în această țară africană. Rezoluția adoptată recent în plenul legislativului european vizează implicit planul anual de acțiune propus pentru Republica Unită Tanzania.

Preocupări majore legate de alegerile din 2025

Eurodeputații invocă o serie de evenimente din Tanzania, inclusiv alegerile programate pentru octombrie 2025, despre care există deja suspiciuni de fraudă. De asemenea, este semnalată reprimarea violentă a protestelor organizate de opoziție, în urma cărora cel puțin 518 persoane și-au pierdut viața, conform unei comisii naționale de anchetă din Tanzania. Un alt punct sensibil menționat în rezoluție este cazul liderului principalului partid de opoziție, Chadema, TUNDU LISSU, care se află în detenție sub acuzații considerate a fi de natură politică.

Cereri specifice pentru o nouă propunere

Parlamentul European cere Comisiei să elaboreze o nouă propunere de finanțare, care să nu afecteze serviciile esențiale acordate populației din Tanzania, dar care să garanteze protecția drepturilor omului și a democrației. Un alt obiectiv important subliniat de eurodeputați este sprijinirea activă a organizațiilor societății civile. Decizia vine ca urmare a unei opoziții similare manifestate de Parlament în noiembrie 2025, când procesul de adoptare a finanțării a fost suspendat. Deși Comisia a revenit în mai 2026 cu o propunere revizuită, menținând suma, eurodeputații consideră că aceasta nu rezolvă problemele de fond semnalate.

Parlamentul European subliniază că proiectul Comisiei nu ia în considerare în mod adecvat preocupările transmise anterior, solicitând ca Executivul european să fi suspendat din nou adoptarea planului atunci când a fost informat de aceste probleme. Acuzația privind violențele din preajma alegerilor din octombrie 2025 este una dintre cele mai grave. O comisie națională de anchetă din Tanzania a recunoscut oficial, la 23 aprilie 2026, decesul a cel puțin 518 persoane, însă responsabilii nu au fost identificați, iar concluziile comisiei nu au fost publicate, blocând astfel dreptul victimelor la justiție.

În rezoluție se menționează că alegerile din 2025 sunt considerate frauduloase, iar reprimarea manifestațiilor a dus la moartea a peste 400 de persoane și la arestarea a sute de cetățeni sub acuzații grave. Parlamentul european critică, de asemenea, blocarea accesului delegațiilor sale în Tanzania. Autoritățile tanzaniene au refuzat vizita unei delegații a Subcomisiei pentru drepturile omului în luna mai 2026, în timp ce o anterioră, programată pentru februarie 2026, fusese, de asemenea, refuzată.

Cazul liderului opoziției, TUNDU LISSU, continuă să fie un punct central în relația tensionată dintre Parlamentul European și autoritățile din Tanzania. Acesta este deținut de peste un an și se confruntă cu acuzații considerate de natură politică, care ar putea atrage consecințe legale extrem de grave. Parlamentul reiterează cererea din mai 2025 pentru eliberarea imediată și necondiționată a lui TUNDU LISSU, garantarea siguranței sale și respectarea dreptului la un proces echitabil.

Din punct de vedere juridic, Parlamentul susține că proiectul Comisiei Europene depășește competențele de implementare prevăzute de Regulamentul Global Europe, instrumentul financiar de cooperare internațională al UE. Eurodeputații consideră că propunerea nu este compatibilă cu obiectivele acestui regulament. Rezoluția cere Comisiei o nouă propunere care să garanteze că finanțarea nu va afecta furnizarea de servicii de bază, protecția drepturilor omului și democrației, precum și sprijinul pentru organizațiile societății civile. Acest demers subliniază intenția eurodeputaților de a condiționa alocarea fondurilor europene, astfel încât acestea să nu susțină autorități acuzate de represiune și de obstrucționarea responsabilității pentru violențe.

Sursa: Economistul.ro

Stefan Munteanu

Autor

Lasa un comentariu