Conform Business-review.eu: Intellectual property strategy delays jeopardize European funding for Romanian deep tech startups, according to OVidiu MIHĂILĂ, founder at fundingloop.
Riscurile strategiei de proprietate intelectuală
întârzierea strategiei de proprietate intelectuală (IP) poate fi costisitoare pentru startup-urile românești din domeniul deep tech care își doresc acces la finanțări europene. OVidiu MIHĂILĂ atrage atenția că lipsa unei abordări strategice în ceea ce privește IP-ul poate face ca proiectele să fie respinse. Evaluatorii europeni examinează atent aspectele legate de libertatea de operare, asigurându-se că tehnologia nu încalcă drepturi existente. Propunerile care prezintă deficiențe în acest sens pot fi respinse în faza de implementare.
Parteneriate internaționale: cheia succesului în atragerea fondurilor
integrarea în consorții internaționale joacă un rol crucial în obținerea credibilității din partea evaluatorilor de proiecte europene. MIHĂILĂ subliniază că organizațiile din România se confruntă cu o subreprezentare semnificativă în programele europene, inclusiv în acceleratorul EIC. Parteneriatele cu coordonatori experimentați din țări precum Germania, Franța sau Olanda oferă avantaje strategice esențiale. Acestea includ accesul la o rețea de colaborare consolidată, înțelegerea standardelor de redactare a propunerilor de succes și deschiderea către apeluri viitoare.
Prioritizarea excelenței tehnice vs. planul de afaceri
adesea, antreprenorii români pun un accent deosebit pe excelența tehnică, neglijând componenta comercială. Această abordare poate afecta negativ punctajul propunerilor de proiecte în fața Comisiei Europene. Deși partea de „Excellence” poate fi solidă, secțiunile „Impact” și „Implementation” necesită planuri clare de piață, definirea clară a clienților țintă și capacități demonstrate de execuție operațională. Evaluatorii cer dovezi concrete ale integrării logicii comerciale în planul de lucru, inclusiv activități de acces la piață și studii de caz ale clienților.
Programele europene din 2026 vor viza finanțarea capacităților suverane, incluzând inteligența artificială, securitatea cibernetică, semiconductorii și biotehnologia. Bugetele vor fi direcționate prin Programul Digital Europe și prin Horizon Europe Cluster 4. European Innovation Council (EIC) Accelerator acordă prioritate structurilor de proprietate controlate de UE prin apelurile Strategic Technologies for Europe Platform (STEP).
Granturile europene pot varia de la 50.000 de euro pentru studii de fezabilitate până la 2,5 milioane de euro sub formă de granturi EIC Accelerator, cu posibilitatea de a primi până la 10 milioane de euro sub formă de capital propriu. Prioritățile includ migrarea către criptografia post-cuantică, detectarea amenințărilor bazată pe inteligență artificială și securitatea lanțurilor de aprovizionare pentru infrastructura critică. În sănătate, accentul cade pe AI pentru suport decizional clinic, învățare federată pe date medicale și terapii avansate. Pentru mobilitatea verde, fondurile vizează noi chimii pentru baterii, transport greu pe bază de hidrogen și integrarea vehicule-rețea.
Perioada de așteptare de 9-12 luni pentru aprobarea finanțării europene nu trebuie privită ca un blocaj operațional. Companiile trebuie să-și dezvolte strategia independent de aceste termene, deoarece o dependență clară de granturi poate fi penalizată de evaluatori. Perioada intermediară poate fi utilizată pentru etape fundamentale precum construirea consorțiului, pregătirea reglementară, discuții cu clienții și depunerea cererilor de brevet.
Un grant european consistent nu garantează automat o evaluare mai mare în fața investitorilor de capital de risc. Aceștia pun preț pe echipă și tehnologie. Totuși, capitalul non-dilutiv prelungește autonomia operațională și reduce diluția. Statutul de companie „susținută de EIC” oferă o validare instituțională și un semnal premium pe piață. EIC Fund poate chiar co-investi alături de fondurile de capital de risc.
Startup-urile deep tech care aplică pentru granturi europene majore trebuie să aibă o strategie de brevetare clară. Lipsa protecției IP face ca exploatarea tehnologiei să pară aspiratională și poate forța companiile românești să cedeze teren partenerilor internaționali mai mari în negocierile din cadrul consorțiilor.
Pentru a fi eligibile pentru fondurile europene de cercetare și dezvoltare din 2026, proiectele trebuie să atingă anumite niveluri de pregătire tehnologică (TRL) și de pregătire comercială (BRL). EIC Pathfinder vizează cercetarea timpurie (TRL 1-4), în timp ce EIC Accelerator încurajează proiecte cu maturitate pre-comercială și un traseu clar către piață (TRL 6-8).
Sursa: Business-review.eu
