Deficitul bugetar al României a scăzut semnificativ, depășind așteptările
România a înregistrat o scădere importantă a deficitului bugetar, potrivit datelor Eurostat. Acesta a scăzut de la 9,3% din PIB în 2024 la 7,9% din PIB în 2025. Această corecție, de 1,4 puncte procentuale din PIB, este mai bună decât estimările inițiale ale piețelor și instituțiilor internaționale.
Măsuri fiscale și impactul acestora
Eficiența măsurilor de echilibrare bugetară adoptate în a doua parte a anului trecut a fost confirmată de aceste rezultate. Scăderea deficitului marchează revenirea României pe traieția fiscală asumată față de Comisia Europeană. Această performanță reflectă eforturile depuse pentru a echilibra finanțele publice.
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a subliniat importanța procesului de consolidare fiscală. El a afirmat că acesta este un pas esențial pentru redobândirea libertății economice și a capacității de a decide asupra propriului viitor. Nazare a menționat, de asemenea, că această perioadă presupune eforturi și responsabilitate din partea întregii societăți.
Comparativ cu alte state membre UE
România a realizat una dintre cele mai ample corecții fiscale într-un singur an în cadrul Uniunii Europene. În comparație, alte state membre au înregistrat ajustări mai moderate sau mențin deficite ridicate. Polonia, de exemplu, are un deficit estimat la aproximativ 7,3% din PIB. Belgia înregistrează un deficit de 5,2% din PIB, iar Franța, de 5,1% din PIB. Italia a realizat o ajustare de aproximativ 0,3 puncte procentuale din PIB.
Cu toate acestea, România rămâne statul cu cel mai ridicat deficit bugetar din Uniunea Europeană. Acest lucru impune continuarea procesului de consolidare fiscală și menținerea unei discipline bugetare stricte. Deficitul mediu la nivelul Uniunii Europene se situează în jurul valorii de aproximativ 3% din PIB, sub nivelul înregistrat de România.
Investiții publice menținute
Un aspect important este faptul că ajustarea fiscală a fost realizată fără a reduce investițiile publice. România a menținut investițiile la un nivel ridicat, de 7,2% din PIB, printre cele mai mari din Uniunea Europeană. Aceasta a permis continuarea dezvoltării infrastructurii și implementarea proiectelor finanțate din fonduri europene.
Reducerea deficitului și stabilizarea finanțelor publice sunt condiții esențiale. Acestea vizează reducerea costurilor de finanțare ale economiei românești. Consolidarea fiscală urmărește crearea unui cadru economic mai stabil, predictibil și atractiv pentru investiții private și dezvoltare pe termen lung. România a început, de asemenea, stabilizarea traiectoriei datoriei publice.
În anul 2026, România va intra într-o poziție fiscală mai stabilă decât la începutul anului precedent.
Sursa: G4Media
