Europa se confruntă cu o criză de kerosen, combustibilul esențial pentru avioane, generată de blocarea importurilor din Kuweit și de tensiunile din Orientul Mijlociu. În timp ce mai multe companii aeriene din Europa au început să anuleze zboruri din cauza lipsei de kerosen, România pare a fi mai puțin afectată și chiar ar putea beneficia economic de pe urma acestei situații. Expertul în energie Dumitru Chisăliță a explicat că țara noastră are avantaje specifice care o protejează de efectele crizei.
România, protejată de producția internă și consumul mai redus
Criza actuală este rezultatul unei decizii strategice mai vechi a Uniunii Europene de a importa kerosen din alte țări. Jumătate din kerosenul folosit în UE este importat, iar Kuweit, principalul exportator, este blocat de o lună și jumătate. În lipsa acestor importuri, statele europene au început să consume din stocurile existente, care sunt limitate și nu beneficiază de un regim similar cu cel al altor produse petroliere, precum țițeiul, benzina sau motorina.
Potrivit lui Chisăliță, consumul anual de kerosen în UE este de aproximativ 80 de milioane de tone, o cantitate importantă depinzând de importuri sau de țiței din zone afectate de tensiuni. România, însă, se află într-o poziție mai bună. „România are două elemente importante față de alte țări. În primul rând, traficul aerian nu este atât de dezvoltat, ceea ce înseamnă un consum mai mic. În același timp, fiind producători de kerosen, avem trei rafinării care pot să producă acest produs”, a explicat expertul.
Problemele din Strâmtoarea Ormuz amplifică criza
Situația dificilă este agravată de dificultățile în aprovizionarea cu țiței, esențial pentru producția de kerosen. „Există o afectare directă atât a faptului că kerosenul care se producea în alte zone nu mai ajunge în Europa, dar și faptul că o parte din țițeiul care ajunge în Europa este restricționat de ceea ce se întâmplă în Strâmtoarea Ormuz. Toate acestea fac ca situația să fie critică”, a subliniat Chisăliță. Aviația este sectorul cel mai vulnerabil, deoarece depinde aproape exclusiv de kerosen.
Expertul a subliniat că pentru transportul auto, feroviar sau maritim există alternative, dar nu și în cazul aviației, unde kerosenul este utilizat în proporție de peste 99,9% pentru a pune în mișcare avioanele. În ceea ce privește România, avantajele sunt multiple. Mai întâi, consumul intern mai redus, apoi producția internă de kerosen din cele trei rafinării existente. „Avem și avantajul de a avea o pătrime din cantitatea de țiței necesară României din producție internă. De asemenea, fluxurile de țiței pe care România le are nu sunt afectate de situația globală, pentru că nu eram importatori din zona Golfului”, a adăugat specialistul.
Recomandările FMI și măsurile guvernamentale
În ceea ce privește măsurile guvernamentale pentru a reduce impactul scumpirilor la combustibili, expertul consideră că avertismentul Fondului Monetar Internațional este justificat. Chisăliță susține că abordarea ar trebui să fie prudențială, vizând în special sectoarele importante. „Am vorbit despre agricultură, transport, servicii esențiale, apărare, spitale. Nu ar trebui să existe o reducere la toată lumea, ci una aplicată acolo unde este necesar, iar pentru celelalte categorii doar în situațiile în care prețul depășește un anumit nivel”, a spus acesta.
Dumitru Chisăliță este de părere că România nu se va confrunta cu o criză pe piața kerosenului. Mai mult, țara noastră ar putea fructifica această situație, având în vedere cererea mare de kerosen la nivel european și creșterea prețurilor.
