Conform Digi24: Sindicatele critică nivelul actual al salariului minim
Blocul Naţional Sindical (BNS) semnalează că majorarea salariului minim brut, intrată în vigoare de la 1 iulie, vine cu o întârziere de șase luni față de data la care ar fi trebuit să fie aplicată. Potrivit sindicaliștilor, această creștere nu compensează pierderea puterii de cumpărare acumulată de români în ultimul an și jumătate, care se ridică la aproximativ 13%. Pentru a recupera această erodare, BNS propune ca salariul minim să ajungă la 5.000 de lei brut până la 1 ianuarie 2027.
Mecanismul prevăzut de Legea nr. 283/2024 stipula că salariul minim ar fi trebuit stabilit cu aplicabilitate de la 1 ianuarie 2026. Guvernul a preferat o creștere la cel mai scăzut nivel calculat conform legii, amânând-o însă pentru luna iulie a anului curent. Salariații remunerați cu salariul minim, dar și cei cu venituri între 4.050 și 4.325 de lei (aproximativ 1,76 milioane de persoane), au devenit, în opinia BNS, „monedă de schimb” în negocierile dintre Guvern și mediul de afaceri.
Amânarea salariului minim, o compensație pentru mediul de afaceri?
Sindicaliștii susțin că amânarea creșterii salariului minim a fost o măsură compensatorie oferită mediului de afaceri, afectat de deciziile fiscale și economice ale Guvernului, precum liberalizarea pieței energiei, majorarea TVA, creșterea accizelor și introducerea impozitului pe cifra de afaceri. Aceștia atrag atenția că o mare parte din aceste măsuri au condus la scumpiri în lanț, costul lor fiind transferat asupra celor mai vulnerabili salariați.
În cursul anului 2025, puterea de cumpărare a salariului minim net (2.574 lei) a scăzut cu aproximativ 227 de lei lunar, la care se adaugă o pierdere suplimentară de circa 111 lei lunar din cauza inflației din primul semestru al anului 2026. Astfel, pe parcursul a 18 luni, salariații plătiți cu minimul pe economie au pierdut aproximativ 340 de lei din venitul lunar, reprezentând o diminuare de circa 13%.
Majorarea salariului minim aplicată începând cu 1 iulie 2026, coroborată cu reducerea deducerii fiscale de la 300 la 200 de lei, nu reușește să compenseze integral pierderea suferită. România continuă astfel să ocupe poziții fruntașe în Uniunea Europeană în privința sărăciei în muncă, nivelul salariului minim fiind departe de criteriile impuse de Directiva Europeană 2022/2041 sau Convenția OIM 130/1970.
Propunerea BNS pentru 2027: 5.000 de lei brut
BNS a subliniat necesitatea introducerii în lege a unor mecanisme de corecție a creșterii salariului minim în cazul variațiilor semnificative între nivelul prognozat și cel realizat al indicatorilor utilizați. În prezent, situația este una problematică: pentru salariul minim din 2025 a fost luată în calcul o rată a inflației de 4,4%, în timp ce aceasta a fost de 7,3%. Pentru 2026, rata inflației prognozată inițial de 5,8% a fost deja revizuită la 7,9%.
Aceste date ar trebui să stea la baza stabilirii salariului minim pentru anul 2027. BNS solicită ca, începând cu 1 ianuarie 2027, valoarea salariului de bază minim brut pe țară să fie stabilită la 5.000 de lei. Aceasta ar permite recuperarea erodării puterii de cumpărare din ultimii doi ani și ar respecta principiile europene privind un salariu minim adecvat.
Sindicaliștii consideră că salariul minim trebuie stabilit într-un mod transparent, capabil să răspundă nevoilor lucrătorilor și familiilor lor, ținând cont de condițiile economice și sociale, protejând accesul la locuri de muncă și stimulentele pentru căutarea acestora. Salariile minime decente pot contribui la reducerea sărăciei, susținerea cererii interne și a puterii de cumpărare, reducerea inegalităților salariale și protejarea veniturilor în perioadele de recesiune economică.
Sursa: Digi24
