Ministerul Sănătății propune schimbări radicale în activitatea spitalelor din România. Un proiect aflat în dezbatere publică vizează reorganizarea programului medical, cu accent pe creșterea numărului de intervenții și reducerea listelor de așteptare. Măsurile includ extinderea programului în blocurile operatorii și introducerea unui nou tip de gardă, intervențională.
Schimbări majore în organizarea spitalelor
Una dintre cele mai importante modificări propuse este extinderea programului în blocurile operatorii. Spitalele ar putea funcționa în două ture, între orele 08:00 și 20:00. Scopul acestei măsuri este clar: creșterea numărului de intervenții chirurgicale și acces mai rapid pentru pacienți.
Alexandru Rogobete, ministrul Sănătății, a declarat că listele de așteptare sunt prea lungi în anumite spitale publice. Resursele umane pot fi astfel valorificate mai eficient. Proiectul introduce, de asemenea, un nou tip de gardă, cea intervențională, destinată specialităților unde timpul de reacție este crucial. Exemplele includ gestionarea accidentelor vasculare cerebrale.
Garda intervențională și reorganizarea gărzilor
Garda intervențională va permite medicilor să intervină rapid, în afara programului obișnuit, pentru proceduri precum trombectomia. Răzvan Radu, specialist în neurointervențional, a subliniat importanța intervenției rapide: „Ideal ar fi să intervenim în sub o oră de când pacienții ajung la spital”. Datele colectate de la Spitalul Universitar de Urgență București arată că aproximativ 60% dintre aceste intervenții au loc în afara programului obișnuit.
Modelul de gardă va fi reorganizat în patru categorii: gardă de monitorizare, gardă la domiciliu, gardă de urgență și gardă intervențională. Durata gărzilor va putea varia, spitalele având posibilitatea de a organiza ture de 12, 18 sau 24 de ore, în funcție de necesități.
Rol extins pentru medicii rezidenți
O altă modificare importantă vizează implicarea medicilor rezidenți. Aceștia vor putea participa la gărzi și vor fi plătiți pentru această activitate. În primii ani, rezidenții vor lucra sub supraveghere, iar din anul III vor putea intra în linia principală de gardă. Această măsură urmărește creșterea capacității sistemului medical și formarea practică a medicilor.
Cătălin Aliuș, medic la Spitalul Universitar de Urgență București, a menționat responsabilitatea unităților medicale mari: „Avem responsabilitatea de a prelua și rezolva cazuri venite din spitalele județene, care se adaugă programărilor și urgențelor”. Ministrul Sănătății subliniază necesitatea acestor modificări: „Am făcut aceste modificări pentru că modul de organizare a activității medicale și al timpului de lucru din spitale avea nevoie de o ajustare echilibrată, adaptată anului 2026.”
Proiectul de reorganizare se află în consultare publică. Schimbările propuse ar putea modifica semnificativ modul în care funcționează spitalele din România.
