Conform Digi24: Sindromul Alpha-Gal crește îngrijorarea medicilor
O patologie rară, denumită Sindromul Alpha-Gal, care poate fi declanșată de mușcătura unei căpușe, este monitorizată din ce în ce mai atent de specialiști la nivel internațional. Această boală provoacă reacții alergice severe la consumul de carne roșie și alte produse de origine animală. Simptomele pot apărea la câteva ore după masă, variind de la urticarie și mâncărimi intense, la reacții potențial fatale.
Deși mai puțin frecvent în Europa, sindromul este prezent și în România, iar numărul cazurilor raportate este în creștere. Medicul infecționist Adrian Marinescu a explicat pentru Digi24.ro cum se manifestă boala, metodele de diagnostic și riscurile asociate.
Ce este sindromul Alpha-Gal și cum se manifestă
Sindromul Alpha-Gal reprezintă o formă specifică de alergie care poate apărea ca urmare a expunerii la o moleculă regăsită în fauna mamiferelor. Mușcătura anumitor specii de căpușe este considerată principala cauză a sensibilizării organismului la această moleculă, cunoscută sub denumirea de alpha-gal. Ulterior, consumul de carne de vită, porc, miel, dar și de produse lactate sau alte alimente ce conțin ingrediente de origine animală poate declanșa reacții alergice.
Simptomele pot varia considerabil și apar, adesea, cu o întârziere de câteva ore față de momentul consumului, ceea ce face dificilă stabilirea rapidă a cauzei. Manifestările cutanate, precum mâncărimile și urticaria, sunt frecvente. În cazuri mai grave, pot apărea probleme digestive, greață, dureri abdominale, și chiar dificultăți de respirație. Reacția anafilactică, o urgență medicală de gravitate maximă, reprezintă cel mai periculos scenariu, putând duce la deces dacă nu este tratată prompt.
Diagnostic și factori de risc
Diagnosticul Sindromului Alpha-Gal nu se bazează exclusiv pe simptome, acestea fiind similare altor alergii cunoscute. Confirmarea se face prin analize de sânge specifice care identifică prezența anticorpilor împotriva moleculei alpha-gal. Pacienții nu întotdeauna asociază o mușcătură de căpușă cu alergiile ulterioare, mai ales dacă evenimentul a trecut neobservat. Medicii evaluează istoricul pacientului, luând în considerare și posibila expunere la căpușe, în special în zonele endemice.
Persoanele cu teren alergic sunt mai predispuse la dezvoltarea sindromului. De asemenea, cei care trăiesc sau lucrează frecvent în zone cu o populație densă de căpușe prezintă un risc crescut de expunere și, implicit, de apariție a bolii.
Evoluția bolii și managementul terapeutic
Evoluția Sindromului Alpha-Gal este individuală. În anumite cazuri, simptomele se pot diminua în intensitate sau chiar pot dispărea în timp, în funcție de particularitățile organismului, de monitorizarea medicală și de evitarea strictă a alimentelor declanșatoare.
Tratamentul presupune, în principal, excluderea din alimentație a produselor care provoacă reacțiile alergice. Monitorizarea periodică de către medicul specialist, adesea dermatolog, este esențială pentru ajustarea conduitei terapeutice pe termen lung. În situații de urgență, cu manifestări severe, prezentarea imediată la camera de gardă este crucială pentru stabilizarea pacientului.
La nivel global, s-au raportat peste 110.000 de cazuri suspecte de Sindrom Alpha-Gal între anii 2010 și 2022 în Statele Unite, cu estimări ce indică o afectare a până la 450.000 de persoane, conform datelor Centrului pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC). Cercetările continuă pentru o mai bună înțelegere a mecanismelor bolii și a impactului extinderii populațiilor de căpușe asupra sănătății publice.
Sursa: Digi24
