Conform Cursdeguvernare.ro: Moody’s a menținut ratingul suveran al României la Baa3, cu perspectivă negativă, cea mai joasă treaptă de rating „investment-grade”. Decizia, anunțată vineri seară, marchează al doilea verdict favorabil din această vară, după ce Fitch a confirmat ratingul, inițial amenințat cu retrogradarea. România se menține astfel în zona țărilor recomandate investițiilor de către toți cei trei mari agenții de rating, în ciuda unui context economic și politic complex.
Indicatori cheie în contextul deciziei Moody’s
Analiza principalilor indicatori economici relevă o imagine a situației României la mijlocul anului 2023 și evoluția sa recentă. Această imagine subliniază atât progresele realizate, cât și fragilitatea construcției economice, mai ales în contextul în care am trecut testele Fitch și Moody’s „la mustață” și agenția Moody’s a emis o listă semnificativă de observații.
Deficitul bugetar: o traiectorie de consolidare
Unul dintre factorii esențiali în menținerea ratingului este corecția deficitului bugetar. La finalul anului 2024, România înregistra cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană, ajungând la 9,3% din PIB, conform metodologiei europene ESA. Acest nivel ridicat a generat îngrijorări printre agențiile de rating și a determinat inițierea unei proceduri din partea Bruxelles-ului privind suspendarea fondurilor europene.
Deficitul din anul electoral 2024 a survenit după un alt deficit semnificativ de 5,68% din PIB la finalul anului 2023, depășind deja limita de 3% impusă de Tratatul de la Maastricht. Măsurile de consolidare fiscală adoptate au dus la o scădere vizibilă. Deficitul ESA a coborât la 7,9% din PIB la sfârșitul anului 2025, iar în prima jumătate a anului 2026, deficitul calculat pe metodologie cash a atins 2,0% din PIB. Această corecție s-a realizat concomitent cu o creștere a veniturilor bugetare și o scădere a cheltuielilor, menținând în același timp un nivel ridicat al investițiilor publice, dublu față de media UE.
Deficitul de cont curent în curs de ajustare
Deficitul de cont curent, care reflectă relația economică a țării cu restul lumii, a urmat o traiectorie similară cu cea a deficitului bugetar, influențat de politica fiscală expansionistă din anul electoral. În 2024, deficitul a crescut la 8,2% din PIB, parțial din cauza cheltuielilor semnificative ale românilor în străinătate.
Cu toate acestea, în anul 2025 s-a observat o ușoară corecție, iar în primele cinci luni din 2026, deficitul de cont curent a scăzut la 11,4 miliarde de euro. Acest lucru se explică prin reducerea consumului intern, care a dus la scăderea importurilor, și prin accelerarea exporturilor. Estimările indică o stabilizare și o posibilă îmbunătățire pe termen scurt.
Randamentul titlurilor de stat, indicator al percepției riscului
Randamentul titlurilor de stat românești pe 10 ani (RO10Y) reprezintă un indicator sensibil al percepției investitorilor asupra riscului de țară. La sfârșitul anului 2023, acesta era de 6,22%, iar în 2024 a înregistrat o creștere, atingând 7,27% la sfârșitul anului. Această evoluție a fost influențată de deficitul bugetar și de criza politică prelungită.
După un vârf atins în mai 2025, câștigarea alegerilor a adus o reconfirmare a angajamentelor de corecție a dezechilibrelor. Ulterior, măsurile fiscale și începutul consolidării au contribuit la scăderea dobânzilor. Criza politică recentă și tensiunile geopolitice au generat însă din nou presiuni ascendente. România continuă să aibă cele mai mari dobânzi de împrumut din UE, reflectând prima de risc asociată instabilității politice și deficitelor persistente.
Deficitul comercial: prima reducere semnificativă
Deficitul comercial, balanța bunurilor, a atins un nivel record de 33,4 miliarde de euro la sfârșitul anului 2024. Perioada a coincis cu cele mai mari volume de importuri și cu o creștere economică limitată, generată în mare parte de consumul bazat pe importuri.
Inversarea acestei tendințe a început în a doua jumătate a anului 2025, deficitul comercial semestrial scăzând semnificativ. Această corecție este atribuită atât scăderii consumului, cât și deprecierei cursului EUR/RON, care a ieftinit exporturile românești și a scumpit importurile. Pe întregul an 2025, deficitul comercial a scăzut cu 2%, marcând prima reducere anuală după mai mulți ani de creștere continuă.
Cele patru grafice sugerează că economia românească a demarat o corecție, apreciată și de agențiile de rating, dar aceasta rămâne vulnerabilă în fața incertitudinilor politice.
Sursa: Cursdeguvernare.ro
