Banii din Pilonul 2: Ce se întâmplă cu pensia PRIVATĂ în caz de deces

București – Zeci de mii de români nu știu că au bani acumulați la Pilonul 2 de pensii, fonduri private care, spre deosebire de pensia de stat, se transmit moștenitorilor. Aceste sume, rezultate din contribuțiile lunare obligatorii, reprezintă o sursă importantă de venit pentru familiile participanților, chiar și după decesul acestora.

Transmiterea Pilonului 2: Banii tăi, moșteniți

Pilonul 2 de pensii a fost lansat în 2008 și atrage contribuții lunare de 4,75% din salariul brut. Aceste contribuții, parte din CAS-ul de 25% reținut din salariu, se acumulează în conturi private. Conform legii, banii din Pilonul 2 sunt proprietatea privată a participantului, nu a statului. Aceasta înseamnă că, la decesul participantului, sumele acumulate pot fi moștenite. Indiferent dacă persoana a ajuns sau nu la vârsta pensionării, banii pot fi revendicați de moștenitori.

Moștenitorii legali, conform Codului civil, includ soțul supraviețuitor, copiii, părinții sau alți moștenitori legali. De asemenea, banii pot fi lăsați moștenire persoanelor desemnate printr-un testament. Procedura de moștenire diferă în funcție de situația moștenitorului. Dacă acesta este deja participant la Pilonul 2, suma se poate transfera direct în contul său. În cazul în care moștenitorul nu este participant, banii pot fi plătiți fie integral, fie eșalonat pe o perioadă de până la 5 ani, conform normelor Autorității de Supraveghere Financiară (ASF).

Aspecte fiscale și procedura de moștenire

Regimul fiscal pentru sumele moștenite este clar definit. Din 2026, sumele de până la 3.000 de lei sunt neimpozabile. Pentru sumele care depășesc acest plafon, se aplică Contribuția de Asigurări Sociale de Sănătate (CASS) de 10%. Impozitul este reținut direct de administratorul fondului la momentul plății. Astfel, moștenitorul primește suma netă, fără obligații suplimentare de declarare la Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF).

Pentru a iniția procedura de moștenire, moștenitorul trebuie să contacteze administratorul fondului la care era înscris participantul decedat. Documentele necesare includ certificatul de deces, actul de identitate al moștenitorului, certificatul de moștenitor emis de notar sau hotărârea judecătorească de partaj. În cazul în care nu se cunoaște fondul la care era înscris participantul, ASF pune la dispoziție un registru de verificare online, bazat pe CNP.

Noutăți legislative și impactul asupra moștenirii

Legea privind plata pensiilor private, publicată în ianuarie 2026, va aduce modificări în ceea ce privește moștenirea. Odată cu intrarea în vigoare, principala opțiune va fi retragerea programată pe maximum 5 ani. Dacă participantul decedează înainte de epuizarea sumei, restul se va transmite moștenitorilor. Pensia viageră nu va mai permite moștenirea, întrucât banii se termină odată cu viața beneficiarului.

Până la intrarea în vigoare a noilor reglementări, rămân valabile regulile actuale, inclusiv posibilitatea retragerii integrale a sumei într-o singură tranșă. Aceste modificări legislative subliniază importanța cunoașterii drepturilor legate de Pilonul 2 și a informării familiei cu privire la existența acestor conturi.

Stefan Munteanu

Autor

Lasa un comentariu