Conform Digi24: Organizația Mondială a Sănătății (OMS) trage un semnal de alarmă devastator: peste 860 de milioane de oameni se îmbolnăvesc anual din cauza alimentelor nesigure, iar 1,5 milioane pier viața. Aceste cifre alarmante, publicate într-un raport recent, subliniază o problemă de sănătate publică globală cu consecințe umane și economice uriașe.
„Alimentele nesigure au reprezentat întotdeauna o preocupare majoră pentru sănătatea publică, dar până acum nu aveam o imagine de ansamblu asupra costurilor umane și economice uluitoare pe care le implică”, a declarat dr. Tedros Adhanom Ghebreyesus, directorul general al OMS. Documentul estimează că, în anul 2021, bolile de origine alimentară au cauzat pierderi de productivitate de aproximativ 310 miliarde de dolari la nivel mondial.
Copiii, cei mai vulnerabili la bolile alimentare
Copiii sub cinci ani sunt cele mai afectate categorii, riscând de trei ori mai mult decât adulții să dezvolte boli grave din cauza alimentelor contaminate. Această grupă de vârstă reprezintă aproape o treime din povara bolilor de origine alimentară și a înregistrat 143.000 de decese în 2021. Pe lângă riscul crescut de boli diareice, care pot fi fatale, copiii mici sunt, de asemenea, mai susceptibili la expunerea la substanțe chimice din alimente, având un impact negativ asupra dezvoltării cerebrale.
Raportul scoate în evidență și inegalitățile profunde din sistemele alimentare globale. Comunitățile cu resurse reduse, în special în țările cu venituri mici și medii, suportă cea mai mare povară a acestor boli. Aproape trei sferturi din cazurile globale de boli de origine alimentară și 60% din decese sunt înregistrate în regiunile Africii și Asiei de Sud-Est.
Schimbările climatice, un amplificator al riscurilor
Pe lângă igiena precară și manipularea necorespunzătoare a alimentelor, OMS avertizează că schimbările climatice vor accentua și mai mult riscurile asociate bolilor de origine alimentară. Fenomenele meteorologice extreme, creșterea temperaturilor apă și aerului, precum și alterarea regimului precipitațiilor vor favoriza răspândirea bolilor existente și apariția unora noi.
Multe dintre aceste îmbolnăviri și decese ar putea fi evitate prin măsuri de igienă îmbunătățite, acces la apă potabilă, salubritate și practici de siguranță alimentară, cum ar fi pasteurizarea. De asemenea, accesul la îngrijiri medicale pentru populațiile vulnerabile joacă un rol esențial în prevenirea consecințelor grave.
Cauzele frecvente ale bolilor de origine alimentară
Bolile de origine alimentară sunt cauzate de agenți patogeni precum bacterii, viruși, paraziți sau substanțe chimice. În Europa, cele mai frecvente infecții includ campilobacterioza, asociată cu consumul de carne de pasăre crudă sau insuficient preparată, lapte nepasteurizat și apă contaminată, și salmoneloza, legată cel mai des de ouă și carne crudă de porc, curcan și pui. Simptomele pot varia de la febră și diaree la crampe abdominale, iar în cazuri severe, pot pune viața în pericol.
OMS subliniază importanța datelor disponibile pentru fiecare țară, permițând astfel guvernelor să identifice zonele cu cea mai mare incidență și să prioritizeze măsurile de protejare a sănătății publice. Ziua Mondială a Siguranței Alimentare, marcată pe 7 iunie, vine ca un avertisment cu privire la urgența abordării acestei probleme globale.
Sursa: Digi24
