Conform Sanatateabuzoiana.ro: Alianța Pacienților Cronici din România (APCR) solicită transparență totală din partea tuturor actorilor implicați în accesul la medicamente și cere asumarea responsabilității pentru întârzierile înregistrate. Organizația atrage atenția că pacienții nu mai acceptă să fie folosiți ca monedă de schimb în disputele dintre autorități și industria farmaceutică.
Lupta pentru accesul la terapii noi
Reprezentanții APCR își exprimă indignarea față de modul în care autoritățile și industria farmaceutică își pasează responsabilitatea pentru accesul greoi la medicamentele inovatoare. Aceștia susțin că fiecare zi de întârziere înseamnă viață pentru pacienții cu boli grave și că timpul nu poate fi tratat ca o simplă statistică. Asociația recunoaște responsabilitatea autorităților române, subfinanțarea sistemului de sănătate, necesitatea unei actualizări rapide și predictibile a listei de medicamente compensate, precum și problemele create de birocrație și procedurile îndelungate.
Cu toate acestea, APCR subliniază că aceasta nu este întreaga poveste. Președintele asociației, Cezar Irimia, afirmă că problema accesului la medicamente nu poate fi prezentată ca un eșec exclusiv al statului, ignorând responsabilitatea industriei farmaceutice. Analizele internaționale, precum cele din portalul European Access Hurdles, indică faptul că o parte semnificativă a timpului dintre autorizarea europeană și rambursare este consumată înainte de depunerea dosarului de către companii. Cauzele întârzierilor sunt multifactoriale și necesită o responsabilitate comună.
Cereri concrete pentru transparență
Pacienții solicită ca, pentru fiecare medicament invocat public ca fiind „așteptat de pacienții români”, să se ofere informații detaliate. Acestea includ data autorizării europene de către EMA, data depunerii dosarului în România, durata până la depunere, termenele de evaluare și negociere, precum și cine este responsabil pentru fiecare etapă de întârziere și cu câte zile. De asemenea, se cere clarificarea ofertei comerciale, a motivelor pentru care negocierile au eșuat și a disponibilității companiilor de a susține mecanisme de acces timpuriu pentru pacienții fără alternative terapeutice.
APCR consideră că abia după obținerea acestor răspunsuri se poate discuta în mod onest despre perioadele lungi de așteptare, deoarece nu toate întârzierile sunt imputabile statului. Publicarea de către CNAS a proceselor de negociere pentru contractele cost-volum/cost-volum-rezultat demonstrează existența mai multor etape și actori în procesul de rambursare.
Stop utilizării pacienților ca instrument de negociere
Asociația respinge ferm ideea că pacienții ar fi un „instrument de negociere”. Se contestă explicațiile simpliste precum „statul nu plătește” sau „medicamentele sunt prea scumpe”, atunci când sunt prezentate separat. APCR subliniază că pacienții nu doresc să fie puși în situația de a fi folosiți ca argument emoțional în favoarea uneia dintre părți.
Pacienții cer industriei farmaceutice aceeași urgență pe care o solicită statului. Aceasta implică depunerea rapidă a dosarelor, publicarea termenelor dintre aprobarea europeană și depunerea în România, explicarea amânării lansării pe piață din motive comerciale, oferirea de soluții sustenabile pentru o țară cu resurse limitate și asumarea unor mecanisme de partajare a riscului. Când negocierile se blochează, industria trebuie să spună public unde și de ce s-au oprit.
Raportul EFPIA/CRA menționează, printre motivele nedepunerii dosarelor, viabilitatea economică, dimensiunea populației eligibile, absența companiei pe piața locală, imposibilitatea recuperării costurilor de lansare și efectele sistemelor de referențiere a prețurilor. Acestea sunt realități economice legitime, dar nu trebuie transformate automat în „blocaj administrativ al statului”.
Statul, la rândul său, nu mai are alibiuri
Autoritățile române sunt chemate să înceteze administrarea accesului la medicamente prin crize, rectificări și actualizări impredictibile. Nu este normal ca după o evaluare favorabilă să urmeze luni de incertitudine, ca pacienții să afle din zvonuri despre terapii aprobate, dar inaccesibile financiar, sau ca accesul la tratament să depindă de viteza birocratică. Introducerea unui medicament în sistem nu este un succes dacă pacientul nu îl poate primi din cauza lipsei protocolului, a infrastructurii sau a bugetului necesar. Accesul real înseamnă tratamentul administrat pacientului potrivit, la momentul oportun.
Din această perspectivă, APCR propune instituirea unui mecanism public de monitorizare pentru fiecare terapie inovatoare, un „Cronometru al Adevărului”. Acesta ar trebui să detalieze, etapă cu etapă, de la autorizarea europeană până la data la care primul pacient român a primit efectiv tratamentul. Astfel, fiecare zi de întârziere ar avea un responsabil nominal.
Afirmația că fiecare euro investit în medicamente inovatoare generează opt euro în beneficii economice și sociale merită analizată, dar pacienții au dreptul să cunoască metodologia și ipotezele studiilor. APCR contestă ideea că valoarea terapeutică și prețul sunt sinonime, susținând necesitatea unei negocieri serioase a prețului și a impactului bugetar pentru a asigura sustenabilitatea sistemului de sănătate. Pacienții români nu cer medicamente „ieftine”, ci tratamente accesibile, care să combine inovația cu un stat puternic, capabil să negocieze responsabil și să garanteze acces echitabil.
Mesajul APCR către autorități este ferm: „Nu mai administrați timpul pacienților prin birocrație. Finanțați sănătatea și luați deciziile la timp”. Către industria farmaceutică, mesajul este similar: „Nu cereți transparență doar statului. Oferiți-o și dumneavoastră. Nu ne spuneți numai cât a întârziat România. Spuneți-ne și când ați depus, cât ați negociat, ce ați propus și ce ați făcut concret pentru ca pacientul să primească tratamentul mai repede”. Pentru pacienți, contează cine pierde timp și cine își asumă responsabilitatea pentru el. Nu mai acceptă explicații sau pase de responsabilitate, ci acces, termene, transparență și responsabilitate nominală pentru fiecare etapă.
Sursa: Sanatateabuzoiana.ro
